Despre carte: an / Experiența traducerii cărților sacre ale Vechiului Testament în limba rusă de prof. P.A. Yungerova (din textul grecesc LXX). Yungerov, spre deosebire de traducerea sinodală, a folosit Septuaginta (versiunea greacă a Vechiului Testament folosită de străvechii Părinți). * * * Publicare în 1868–1875. Traducere „sinodală” a lui St. Cărțile Vechiului Testament au fost primite ambiguu în Biserica Ortodoxă Rusă. Potrivit prof. M.I Bogoslovsky († 1915), înainte de a se hotărî să traducă din textul masoretic ebraic, Sfântul Sinod a ezitat îndelung. „Întârzierile și ezitările în alegerea textului principal ne arată că cei mai cunoscuți și învățați ierarhi, precum mitropoliții - Evgeniy Bolhovitinov († 1837), Filaret Amfitheatrov († 1858), Grigory Postnikov († 1860) și alții au înțeles clar că traducerea în rusă a Bisericii Ruse din textul ebraic se abate de la tradiția și spiritul universal al Bisericii Ortodoxe și, prin urmare, s-au opus acestei traduceri.” Această traducere, „din cauza diferenței sale față de slavona bisericească”, chiar și atunci „a derutat pe cei mai educați oameni” și i-a pus pe misionarii ortodocși într-o poziție dificilă. El s-a opus cel mai activ traducerii „sinodale” a Sf. Theophan the Recluse († 1894) (vezi articolele sale: Cu privire la publicarea cărților Vechiului Testament în traducere rusă în „Suflet. Lecturi”, 1875; Pravo-slovo despre publicarea cărților Vechiului Testament în traducere rusă în „Dom. Conversație”, 1875 Despre datoria noastră de a adera la traducerea interpreților LXX în „Lecturi sufletești”, 1876 Despre noua traducere a scrierilor din Vechiul Testament, 1876; traducerea interpreților LXX este Biblia noastră legitimă în „Casa”, 1876; Soluția la întrebarea privind măsura utilizării textului curent evreiesc, ibid., 1876; Care text din scripturile Vechiului Testament ar trebui să fie. păstrat în „Biserica. Mesager”, 1876 text după instrucțiunile practicii bisericești, ibid., 1876). În ciuda abundenței de traduceri în rusă din textul ebraic (vezi selecția noastră „Traduceri din masoretic”), traducerea din textul LXX în rusă. Aproape nimeni nu era implicat în mediul științific în acel moment. Această „mare ispravă științific-ecleziastică”, potrivit prof. N. N. Glubokovsky († 1937), - la început. secolul XX a fost „ridicat și implementat cu energie de către prof. Academia Teologică din Kazan P. A. Yungerov († 1921), care a reușit să elibereze aproape întregul text biblic în traducere rusă din textul grecesc LXX (Cartea Proverbelor lui Solomon, Kazan, 1908; Cărțile Profeților Isaia, Kazan, 1909, Ieremia și Plângerea lui Ieremia, Kazan, 1910, Cartea lui Iov, Kazan, 1915, Cartea Eclesiastului, 1916; Yungerov și-a precedat traducerile cu scurte articole introductive, în care a examinat în principal probleme filologice și a indicat literatura. Traducerile au fost prevăzute cu note de subsol. Revoluția din octombrie 1917 și vremurile grele ale Războiului Civil l-au împiedicat să ducă la bun sfârșit ceea ce a început. În 1921, un remarcabil om de știință rus (știa 14 limbi), doctor în teologie, profesor, cetățean de onoare al Rusiei (1913) a murit de foame... Opera de neuitat a marelui om de știință își așteaptă acum succesorul... http:/ /biblia.russportal.ru /index.php?id=lxx.jung